Arhive categorie: Info Utile

Renault Trafic Passenger – MY2014

FMN-rent-a-car-renault-trafic-passenger

Cand ai în plan o calatorie cu prietenii, o simpla masina poate fi insuficienta. Daca esti o persoană sociabila, Trafic, cu ale sale 9 locuri, poate fi varianta ideala.

Nu sunt putine cazurile în care planificarea unui concediu cu prietenii întampină un obstacol greu de trecut: transportul pana la destinatie. Sa pleci la drum cu doua masini – pentru ca toti amicii sa aiba loc – se poate dovedi o varianta mai putin utilă, pentru că se dublează costul carburantului. Unde mai pui ca ambianta dintr-o masina plina de persoane dragi este greu de comparat cu cea din doua vehicule care merg unul in spatele celuilalt. Solutia optima în acest caz este, desigur, gasirea unui vehicul care sa poată gazdui întregul grup si care sa nici nu fie dificil de condus. Renault Trafic Passenger este o varianta care iti pot transforma visul în realitate.

Desigur, să cumperi un vehicul nou doar pentru vacante poate parea deplasat, mai ales în conditiile vitrege de astazi. Trebuie luat însa în calcul faptul că Trafic poate fi utilizat si pentru deplasarile zilnice, neavând – contrar unor perceptii gresite – dimensiuni atat de mari. Trafic Passenger, de exemplu, are o lungime de doar 5.182 mm si o lătime de 1.904 mm. Evident, nu asigură confortul limuzinei de lux si nici nu este la fel de aspectuos, insa are avantajele sale. Pe langă capacitatea de a transporta până la nouă persoane, cu bagajele aferente, un astfel de VAN se poate transforma destul de usor si în furgoneta (prin scoaterea banchetelor) si, în plus, este propulsat de o gama de motoare economice si, de obicei, fiabile. Pentru că producătorii cunosc regimul de utilizare a vehiculelor de acest fel si numărul mare de kilometri pe care il înregistreaza anual.

Dotari peste medie

Ca si în cazul perceptiei false legate de dimensiunile vehiculului, multi considera că un van nu asigura un nivel al echipamentelor de comandă si control care să le satisfaca dorintele. Ei bine, modelul Renault Trafic Passenger, ne-a surprins prin dotari care depasesc cu mult zona vehiculelor medii. Sistemul de franare cu discuri fată-spate, ESP, volanul reglabil, oglinzile exterioare cu sistem electric de reglare, farurile si proiectoarele cu halogen, volanul imbrăcat în piele, sistemul Parktronic, climatizare automata, sunt doar cateva dintre acestea.

În plus, spatiul interior disponibil pentru fiecare pasager din habitaclu este neasteptat de mare, lumini LED pentru condus pe timp de zi, semnalizatoare. In privinta comportamentului rutier, este demna de remarcat stabilitatea în viraje si rularea domoală în regim de autostrada. Cei 115 CP dezvoltati de propulsor pot parea insă insuficienti pentru cei obisnuiti cu autoturismele mai „sprintene“, însă trebuie luat în calcul că Trafic are o greutate mai mare si nici aerodinamica nu functioneaza în favoarea van-ului. Chiar dacă varianta testata era destinata transportului de persoane, suspensia plateste tribut scopului principal pentru care Renault a dezvoltat astfel de masini, transportul de mărfuri. Pretul fara taxe al unui Renault Trafic Passenger, incepe de la 18.900 de euro.

Verifica acum disponibilitatea masinii pe site-ul nostru:
http://bit.ly/1dgrJSl

#fmnrent #carhire #Romania,#romaniacarrental #RenaultTrafic,#calatorie,#travel #VAN

Low-costul Easy Jet revine mâine pe aeroportul Otopeni cu o cursă pe Bucureşti-Londra

FMN-rent-a car-otopeni-airportCompania aeriană low cost Easy Jet revine mâine pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare din ţară, cu o cursă Bucureşti-Londra Gatwick, pe care o va opera de patru ori pe săptămână.

Din Bucureşti mai au zboruri către Londra şi companiile low-cost WizzAir şi Blue Air. Ambii zboară însă către aeroportul Londra Luton, un aeroport mai mic, aflat la circa 50 de kilometri de capitala Marii Britanii.

Gatwick este al doilea mare aeroport internaţional din Londra, după Heathrow. Tot spre Londra mai zboară companiile Tarom şi British Airways.Compania aeriană Easy Jet a mai fost prezentă pe piaţa locală până în toamna lui 2011. Atunci operatorul realiza curse din Bucureşti către Milano şi Madrid.

La nivel internaţional, easyJet, al doilea mare operator low-cost după Ryanair, a transportat circa 50 de milioane de pasageri anul trecut.

Pe Otopeni au ajuns în primul semestru din acest an 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Atra­gerea de noi companii aeriene va creşte traficul de pe Otopeni, aeroportul de pe care operează în prezent companiile tradiţionale Tarom, British Airways, Air France KLM şi altele, dar şi companiile low-cost Wizz Air şi Blue Air.

De la sfârşitul anului trecut, aeroportul Henri Coandă (Otopeni) are un nou terminal de plecări, care a adăugat 52 de ghişee noi de check-in şi opt porţi de îmbarcare, pentru descongestionarea traficului, o investiţie de 52 de milioane de euro. Singurele companii care s-au mutat cu check-inul în noul terminal, care se întinde pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, sunt cele din grupul Lufthansa (Lufthansa, Austrian Airlines, Swiss). Terminalul a fost proiectat pentru a răspunde cerinţelor impuse de aderarea României la spaţiul Schengen, deservind totodată toate cursele interne. Capacitatea totală în aeroport va fi de 4.500 de pasageri pe oră.

Clienţi noi pe Otopeni: Air Serbia va zbura spre Belgrad, iar EasyJet se întoarce

Aeroportul internaţional Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare din ţară, va apărea din octombrie-decembrie pe harta de zbor a unor noi companii aeriene.

Air Serbia (fosta Jat Air­ways), compania naţională a Serbiei, va intra cu zboruri pe Bucu­reşti – Belgrad din 9 decembrie, iar low-costul easyJet se va reîntoarce, însă cu zboruri spre Londra, după mai bine de un an de absenţă. La finalul anului este posibil ca de pe Oto­peni să plece şi avioane spre Maldive, potrivit oficialilor aeroportului.
FMN-rent-a-car-Otopeni


„Am avut discuţii cu mai multe companii aeriene. De anul acesta vor intra cu zboruri pe Otopeni companiile Air Serbia, easyJet. Mai avem discuţii cu o companie din Ucraina“, a spus Cornel Poteraşu, director

ul general adjunct al aeroportului.

Pe Otopeni au ajuns în primul semestru din acest an 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Atra­gerea de noi companii aeriene va creşte traficul de pe Otopeni, aeroportul de pe care operează în prezent companiile tradiţionale Tarom, British Airways, Air France KLM şi altele, dar şi companiile low-cost Wizz Air şi Blue Air.

Măslinele Kalamata

Măslinele Kalamata se consumă ca atare după o perioadă de macerare în oțet sau saramură, dar și ca ingrediente ale unor mâncăruri.

FMN-rent-a-car-kalamata

În gastronomia de elită, măslinele Kalamata se bucură de o poziție privilegiată. Numit după regiunea în care este cultivat, un areal din sudul Peloponesului, Kalamata iese imediat în evidență în fața celorlalte soiuri. Spre deosebire de Amfissa, Agrinio sau Volos, varietăți mai populare, fructele au o culoare bej-vișinie, formă migdalată, o aromă mai dulce și un gust mai pregnant.

Multe voci le consideră a fi cele mai gustoase măsline grecești, în timp ce pulpa groasă și sâmburele mai mic le recomandă în consumul ca atare sau prepararea altor derivate pe bază de măsline. Ca dimensiune, Kalamata intră în categoria Superior sau Large, ceea ce înseamnă între 230 și 290 de măsline la litru. Nu e o greșeală de măsurare. Contrar așteptărilor, dimensiunea măslinelor nu se măsoară nici în centimetri și nici în grame ci în numărul de fructe necesar pentru a umple un vas cilindric de un litru.

Recolta se face manual între lunile octombrie și noiembrie atunci când măslinele sunt perfect coapte. Pentru că în mod natural fructele sunt amare și au o aciditate ridicată, Kalamata nu se mănâncă niciodată în momentul în care sunt culese. Înainte de consum ele sunt lăsate la macerat aproape jumătate de an în saramură, oțet, ulei sau marinades, o combinație între cele trei.

Pentru a le simți pe deplin aroma, măslinele Kalamata se consumă cel mai bine ca atare după perioada de macerare sau în combinație cu brânzeturi sau legume. Totuși, ele sunt ingredientul principal și pentru specialitatea mediteraneană numită tapenades, pastă de măsline care conține ardei, capere, suc de lămâie și piper negru și care se servește în mod obișnuit pe canape (aperitiv de dimensiuni mici, făcut din cocă) sau pâine prăjită.

Altfel, măslinele Kalamata sunt folosite pentru fabricarea uleiului, fiind o sursă excelentă de grăsimi mononesaturate, de preferat în detrimentul celor saturate.Adeseori, sub influența unei mode existente mai ales în domeniul cocktailurilor care se servesc cu măsline, producătorii greci au scos pe piață și măsline Kalamata verzi, care câștigă din punct de vedere ornamental, însă pierd la capitolul gust. De aceea, cine dorește o experiență culinară desăvârșită trebuie să rămână fidel varietății clasice, bine coapte.

Sursa: StyleReport

 

În sfârșit! Taxiurile la comandă au acces la aeroportul Otopeni

Taxiurile venite la comandă au acces pe esplanada de sus a terminalului sosiri. Măsura a intrat în vigoare în seara zilei de 1 februarie.

Sistemul este încă în test până luni, 4 februarie, însă taxiurile par a se adapta deciziei Aeroportului. Astfel, clientul care face o comandă la aeroport, poate fi așteptat de către mașina companiei de taximetrie (măsura a vizat, în special, acele firme care practicau un tarif de 1,39 lei pe kilometru) chiar pe esplanada terminalului sosiri.

La începutul săptămnii, ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că taxiurile la comandă vor putea prelua pasagerii de pe esplanada de la etajul 1 a terminalului de sosiri și vor putea staționa în stația amenajată 15 minute

Sursa: Capital

fmn rent a car inchirieri masini

La aeroportul Otopeni se promovează taxiurile cu 1,39 lei/km, dar nu le este permisă staționarea

Oficial, taxiurile cu tarif normal pot opri la sosiri pentru a fi ocupate de persoane dispuse să plătească 1,39 lei pe kilometru. Asta dacă ne luăm după afișele de la Henri Coandă în care clienții sunt informați cu privire la transportul cu taxiul.

Practic, paza aeroportului nu le dă încă voie să staționeze, deși terminalul de la Otopeni este împânzit de aceste anunțuri prin care pasagerul este înștiințat de tarifele practicate de taxiuri (între 1,39 și 3,5 lei pe kilometru), respectiv distanța de la aeroport până în centrul orașului sau alte puncte cheie ale Bucureștiului. Cei de la pază le spun pasagerilor că aeroportul le va face o stație pentru taxiuri ieftine, însă până atunci nu stau decât cei scumpi.

Când turistul străin sau român părăsește aerogara, găsește aliniate și nestingherite doar taxiurile cu tarife mari. Imediat după ușile aeroportului, în șir indian, aceste mașini nu mai încurcă pe nimeni. ”Suntem autorizați de către aeroport”, strigă un nene burtos de la o firmă necunoscută, dar pare-se, cu licență pentru Otopeni. Relaxați, cu țigara și cafeaua în mână, la o șuetă cu cei de la paza aeroportului, șoferii acestor mașini așteaptă să prindă turiștii care încă nu știu că, mai jos, la Ceas pentru cunoscători, taximetriștii cu 1,39 de lei pe kilometru dau încontinuu ture, doar – doar vor fi ocupați. Abia apucă să staționeze atunci când un client se urcă – aproape din mers – în mașină. Iritați la maximum, polițiștii și cei care asigură paza aeroportului urlă și gesticulează pentru a-i împiedica să-și agațe astfel clienții.

Teoretic, această stație va fi gata în câteva zile. Practic, de partea cealaltă a baricadei, decizia se vede altfel. ”Vom avea voie să oprim, doar dacă venim la comandă. Ori așa, nu e mare diferență între ceea ce facem acum și ce vor ei să ne facă. Așa ni s-a spus. Cei cu 3,5 lei nu sunt veniți acolo cu o comandă”, declară dezamăgit un șofer al uneia dintre cele mai mari companii de taxi din București.

La începutul săptămânii, ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că taxiurile la comandă vor putea prelua pasagerii de pe esplanada de la etajul 1 a terminalului de sosiri și vor putea staționa în stația amenajată 15 minute. Măsura ar urma să intre în vigoare în cel mult 20 de zile.

Sursa:  Fmn rent a car taxi otopeniCapital

Activitatea de taxi pe aeroportul Otopeni va fi reorganizată: Zonă specială pentru maşini la comandă

Activitatea de taximetrie la aeroportul Henri Coandă Otopeni va fi reorganizată în februarie, urmând să fie amenajată o zonă destinată taxiurilor la comandă şi să fie montate telefoane pentru apeluri gratuite către companiile de profil, a declarat marţi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

În prezent, taxiurile comandate de clienţi nu pot ajunge în apropierea terminalului de pasageri, aceştia fiind preluaţi într-o zonă cu trafic auto intens, unde oprirea este interzisă, iar majoritatea taximetriştilor încalcă frecvent regulile de circulaţie cu privire la interdicţia de oprire sau staţionare. În plus, există taximetrişti neautorizaţi sau interpuşi ai acestora care hărţuiesc pasagerii, iar toate maşinile autorizate practică tariful maximal, de 3,5 lei pe kilometru, a spus Fenechiu.

Ministrul propune mutarea zonei de aşteptare a clienţilor, de la etajul terminalului Sosiri la parter, şi înfiinţarea unei zone de îmbarcare taxi la comandă, la etajul 1 al terminalului Sosiri, unde să aibă acces doar maşinile solicitate de clienţi.

Totodată, va fi înfiinţată o „zonă de grupare” pentru taxiurile la comandă, cu timp limitat, 15 minute, acces gratuit şi unde şoferii nu au posibilitatea părăsirii autoturismului.

Pentru taxiurile la comandă vor fi amplasate 2 help-desk-uri, pe fluxul de sosiri, cu panouri informative conţinând numere de telefon ale companiilor de taxi şi tarifele practicate de acestea, precum şi telefoane cu acces gratuit pentru efectuarea comenzilor.

Astfel, pasagerii vor avea posibilitatea să opteze fie pentru un taxi care aşteaptă în faţa terminalului, fie pentru o maşină la comandă.

„Sperăm să se creeze premisele unei îmbunătăţiri substanţiale a serviciilor de taximetrie şi implicit a imaginii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti„, a spus Fenechiu.

Neregulile din activitatea de taximetrie la aeroportul Otopeni au fost mediatizate în special anul trecut, după uciderea unei studente japoneze. După coborârea din avion, studenta a fost acostată de un bărbat, Nicolae Vlad, pe aeroportul Otopeni, care i-a propus să o transporte cu un taxi către destinaţia dorită. Vlad a ucis-o pe tânără prin sugrumare, într-o pădure din apropierea DN 1.Fmn rent a car Aeroportul International Bucuresti

În 1999 de pe Otopeni decolau doar 38 de avioane zilnic. Vedeţi aici la cât a ajuns traficul acum

Cel mai mare aeroport din ţară a fost tranzitat de 5,1 mil. de pasageri anul trecut, faţă de 4,9 milioane de persoane în anul anterior, potrivit oficialilor aeroportului. În medie, de pe acest aeroport au decolat şi aterizat zilnic 210 avioane.

În 1999 de pe Otopeni decolau doar 38 de avioane, traficul aeroportului fiind de 1,6 mil. pasageri.FMN_rent_a_car_Aeroportul_Otopeni

 

Trafic în creştere

Evoluţia numărului de pasageri pe aeroportul Henri Coandă din Capitală

An Număr pasageri (mil)

1999 1,6

2000 1,9

2005 3,0

2006 3,5

2007 4,9

2008 5,1

2009 4,9

2010 4,9

2011 5,1

 

Sursa: Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti

Terminalul aeroportului international Brasov-Ghimbav va costa circa 56 de milioane de euro si va fi realizat printr-un contract de concesiune

Consiliul Judetean Brasov a luat decizia de a scoate la licitatie de concesiune constructia terminalului si a celorlalte constructii conexe ale aeroportului international Brasov-Ghimbav, informeaza Agerpres. Decizia vine dupa ce la finele anului trecut s-a semnat contractul pentru realizarea in 12 luni a pistei cu o lungime de 2.820 de metri, latime de 45 de metri si un cost de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul Consiliului Judetean. Reprezentantii CJ Brasov spun ca fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro.fmn-rent-a-car-terminalul-plecari-aeroport-brasov

„In acest moment avem bani doar pentru constructia pistei pentru care in luna noiembrie anul trecut s-a semnat contractul cu firma Vectra din Brasov care a castigat licitatia. In ceea ce priveste restul constructiilor, adica terminalul si celelalte cladiri conexe dorim sa dam drumul in luna februarie la o licitatie de concesiune pentru partea de proiectare, finantare, constructie si operare, pentru restul constructiilor viitorului aeroport in asa fel incat sa intram in parteneriat cu o entitate privata. La concesiune, avantajul autoritatii locale este ca, poate, avand in vedere lucrarile pe care CJ le-a facut si le face la aeroport din bani publici, sta la masa cu alte pretentii fata de partenerul privat. In ceea ce priveste fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro”, a precizat vicepresedintele CJ, Mihai Pascu, citat de Agerpres.

Constructia pistei care are o lungime de 2.820 de metri si o latime de 45 de metri, costurile fiind de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul CJ, va incepe in luna aprilie, cu finalizare in termen de 12 luni, a mai declarat vicepresedintele CJ Brasov.

In plus, oficialul local a mai spus ca reprezentantii Romatsa au venit cu sugestia ca autoritatea publica, respectiv CJ, sa ia in calcul realizarea turnului de control din fonduri publice avand in vedere echipamentele care urmeaza sa fie instalate in turnul de control.

„Asta inseamna alte costuri, iar noi facem acum demersuri la bugetul national pentru a vedea cati bani vor fi alocati proiectului ‘Aeroportul international Brasov-Ghimbav‘. Va pot spune ca presedintele CJ, Aristotel Cancescu, a avut o discutie cu ministrul (Transporturilor – n.r.) Relu Fenechiu care a spus ca sustine acest proiect”, a mai aratat Pascu.

El a mentionat ca a avut o discutie si cu ministrul Lucia Varga care ar trebui sa identifice suma de 4,5 milioane de euro alocata anul trecut de Ministerul Mediului pentru lucrarile de indiguire si deviere a raului Besalcin, suma care nu s-a cheltuit din cauza unor contestatii ale licitatie, rezolvate in prezent.

Trafic preconizat: 300.000 de pasageri in primul an; 1 milion in cel de-al optulea

„Aceste lucrari ar trebui sa se faca simultan cu constructia pistei, a mai spus vicepresedintele CJ. Aeroportul ar trebui sa fie gata la sfarsitul anului 2014 inceputul anului 2015, dar asta depinde foarte mult de partenerul pe care il vom gasi in urma licitatiei din februarie”, a subliniat Mihai Pascu.

Potrivit studiului de fezabilitate, in primul an de functionare aeroportul va avea un trafic de circa 300.000 de persoane si numai in al optulea an de functionare sa ajunga la un milion de pasageri.

Potrivit bizbrasov.ro, „traficul de pasageri va continua sa creasca pana la peste doua milioane de pasageri in cel de-al 25-lea an de functionare. In cei 25 de ani, potrivit studiilor, aeroportul va avea un trafic de 34,367 milioane de pasageri”.

Aeroportul va avea un terminal si pentru transportul de marfuri ceea ce va favoriza foarte mult activitatea firmelor straine care au afaceri in judetul Brasov, afaceri care ar putea fi extinse, sustin reprezentantii firmelor.
Potrivit studiului de impact comandat de CJ Brasov in zona Brasov – Harghita – Covasna – statiunile de pe Valea Prahovei, gradul de asteptare al acestui aeroport este de peste 92%.

„Credem ca aeroportul va genera un flux de cash in zona de 2,4 miliarde de euro in primii 8 ani de activitate – 1,1 miliarde de euro urmand sa se regaseasca in taxe si impozite, iar restul in salarii si alte venituri. In ceea ce priveste numarul de locuri de munca ce va fi generat de acest proiect direct, indirect si indus, el se apropie de 10.000″, mai scrie BizBrasov.ro, citand surse apropiate administratiei judetene.

Sursa: HotNews.ro

Mai mulţi turişti în România, în primele 11 luni din 2012

Numărul turiştilor sosiţi în unităţi de profil a crescut în noiembrie cu 8% faţă de luna corespunzătoare din 2011, iar cel al înnoptărilor cu 2,2%, în timp ce pe primele 11 luni ale anului trecut avansul este mai consistent, de 10,1% la nivelul sosirilor şi de 7,1% pentru înnoptări.

În luna noiembrie 2012, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 8,0% şi înnoptările o creştere cu 2,2%.

Comparativ cu luna noiembrie 2011, în luna noiembrie 2012 la punctele de frontieră s-a înregistrat o scădere la sosirile vizitatorilor străini (-2,6%) şi o creştere la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (5,8%).

În primele 11 luni, comparativ cu perioada corespunzătoare, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creştere cu 10,1% respectiv, cu 7,1 %.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna noiembrie 2012 au însumat 547.600, în creştere cu 8,0% faţă de cele din luna noiembrie 2011.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna noiembrie 78,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,6% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna noiembrie 2011.

Sosirile în hoteluri deţin în luna noiembrie 2012 o pondere de 78,2% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna noiembrie 2011, sosirile în hoteluri în luna noiembrie 2012, sunt în creştere cu 7,5 %.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna noiembrie 2012 au însumat 1,31 milioane, în creştere cu 2,2 faţă de cele din luna noiembrie 2011.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,3% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au avut o pondere de 17,7%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna noiembrie 2012 a fost de 24,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1,9 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2011. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna noiembrie 2012 s-au înregistrat la hoteluri (30,9%) şi la hanuri (23,2%) .

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna noiembrie 2012 de 530.300, în scădere cu 2,6% faţă de luna noiembrie 2011. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (95,2%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 63,3% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (35,9%), Bulgaria (22,9%),), Germania (8,0%), Italia (7,2%), Austria (4,8%) şi Polonia (4,6%) Transportul rutier a înregistrat în luna noiembrie 2012, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, o creştere (4,6%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna noiembrie 2012 de 808.000, în creştere cu 5,8%, comparativ cu luna noiembrie 2011. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,3% din numărul total de plecări. Comparativ cu luna noiembrie 2011, o creştere s-a înregistrat la transportul rutier (12,8%).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada ianuarie – noiembrie 2012 au însumat 7,19 milioane, în creştere cu 10,1% faţă de cele din intervalul similar din 2011.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în această perioadă 78,2% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,8% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din perioada 1.l-30.Xl.2011.

Sosirile în hoteluri deţin la 11 luni o pondere de 75,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2011, sosirile în hoteluri sunt în creştere cu 8,5%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în acest interval au însumat 18,08 milioane, în creştere cu 7,1% faţă de cele din primele 11 luni ale anului 2011. Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,7% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,3%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pe primele 11 luni de anul trecut a fost de 26,5% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă perioada corespunzătoare din 2011. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (32,9%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost până în noiembrie 2012 de 7,42 milioane, în creştere cu 5,1% faţă de perioada 1.l-30.Xl.2011. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa ( 94,0%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,5% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Ungaria (32,8%), Bulgaria (19,9%), Germania (9,4%), Italia (7,3%). Transportul naval a înregistrat cea mai mare creştere (19,1%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat în 11 luni circa 10,43 milioane, în creştere cu 2,3% comparativ cu perioada 1.l-30.Xl.2011. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,8% din numărul total de plecări. De altfel, transportul rutier a înregistrat şi cea mai mare creştere, de 7,4%

Sursa: Mediafax