Arhive categorie: Info Utile

CJ Mureş a investit peste 600.000 lei în promovarea turismului

Consiliul Judeţean Mureş a finalizat implementarea unui proiect în valoare totală de 627.000 lei (circa 140.000 de euro) pentru promovarea turismului în judeţul Mureş. Astfel, în cadrul proiectului au fost realizate 18.000 de pliante, 3.000 de afişe, 9.000 de broşuri şi 3.000 de DVD-uri. Materialele au fost realizate în limbile română, maghiară, engleză, franceză, germană şi italiană

Aceste materiale au fost distribuite către instituţiile subordonate ale Consiliului Judeţean Mureş, 20 de centre de informare turistică, 40 de agenţii de turism, inchirieri masini şi 10 asociaţii de turism din ţară, localităţi din străinătate cu care consiliul colaborează, respectiv târgul de turism al României.

Proiectul ’’Promovarea judeţului Mureş”, al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Mureş a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – ’’Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3 – ’’Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, operaţiunea ’’Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice”.

Sursa: Ziarul Financiar

Prima parcare subterană din Bucureşti din ultimii 34 de ani a fost deschisă ieri, lângă Centrul Vechi

Primăria Capitalei a deschis ieri parcarea subterană dintre Piaţa Universităţii şi Centrul Vechi, la un an şi nouă luni de la demararea lucrărilor, în parteneriat public-privat cu firma belgiană Interparking. Compania a investit 10 milioane de euro fără TVA în amenajarea parcării subterane de 425 de locuri pe trei niveluri şi o are în cesiune pe o perioadă de 39 de ani. Lucrările la noua parcare au întârziat aproape jumătate de an, acestea fiind începute în primăvara anului 2011 de către firmele Apolodor şi Synergy Construct.

De această parcare beneficiază în primul rând cafenelele şi restaurantele din zona centrului istoric al Capitalei, unde sunt foarte puţine locuri de parcarcare legale. Ultima parcare subterană a fost construită în Bucureşti în urmă cu 34 de ani, fiind cea de la Bucur-Obor, cu o capacitate de aproximativ 900 de locuri şi care a fost construită la acea vreme în un an şi patru luni. „A durat un an şi nouă luni construcţia parcării. Au fost o serie de întârzieri la început datorită descărcării arheologice a sitului. Dotările sunt la nivelul secolului XXI, având inclusiv sistem de degivrare pentru rampele de acces. După ce va fi finalizată şi parcarea de pe str. Nicolae Tonitza, din Splaiul Unirii, vom goli Centrul Vechi de maşini parcate. În plus vor mai exista încă 320 de locuri în parcarea de la Piaţa Edgar Quinet şi care va avea legatură directă cu parcarea de la Intercontinental. Vom amenaja în continuare spaţiul de deasupra şi în primăvară vom finaliza lucrările în subteran”, a spus Sorin Oprescu, primarul Capitalei. În ceea ce priveşte maşinile parcate ilegal pe străzile din apropierea Centrului Vechi, acestea vor fi ridicate. „Este nevoie de disciplină, nu mai putem parca când, cum şi unde vrem. A început deja refacerea trotuarelor. Vom păstra doar parcările pentru utilităţile diplomatice. Străzile din jur vor deveni străzi pietonale, dar cu posibilitatea intrării maşinilor de urgenţă. Inclusiv Strada Academiei va fi eliberată de maşini deoarece acum vor avea posibilitatea să parcheze în subteran. Cine va parca ilegal va trebui să-şi recupereze maşina de la marginea Bucureştiului pentru că nu au înţeles că trăiesc în secolul XXI”, a subliniat Oprescu.

Construcţia parcării de 320 de locuri de la piaţa Edgar Quinet tot din apropierea Centrului Vechi va fi construită de aceeaşi firmă Interparking, iar lucrările vor demara în primăvara anului viitor, aceasta achiziţionând şi parcarea de sub hotelul Intercontinental din Piaţa Universităţii.

„Planurile Interparking include extinderea în mai multe oraşe din România, dar primii paşi s-au făcut în Bucureşti. Momentan dorim să finalizăm o a doua parcare sub piaţa Edgar Quinet, dar şi parcarea de sub Intercontinental care trebuie renovată integral. Nu putem spune valoarea contractului de achiziţie a acelei parcări, dar putem spune că în total vorbim despre o sumă totală semnificativ mai mare decât cea din parcarea de lângă Centrul Vechi în condiţiile în care cea de la Intercontinental are peste 1.000 de locuri de parcare”, a spus Roland Cracco, CEO Interparking. El a subliniat că „pentru ca o parcare cu plată să funcţioneze, este nevoie în primul rând de putere de cumpărare şi o bună aplicare a legii în ceea ce priveşte parcarea ilegală, iar acest lucru trebuie îmbunătăţit”.

Accesul în noua parcare subterană se face prin două intrări, fie pe cea din strada Toma Caragiu, fie dinspre strada Academiei. În ceea ce priveşte ieşirea, aceasta este amplasată lângă gura de metrou de pe B-dul I.C. Brătianu, pe partea cu Muzeul Municipiului Bucureşti, doar că este obligatoriu virajul la dreapta, astfel încât nu se poate intra în sensul giratoriu de la Universitate.

Parcarea standardele europene, astfel încât aceasta dispune de sisteme pentru detecţia locurilor de parcare automat, de citire automată a plăcuţelor de înmatriculare, pentru detecţia monoxidului de carbon şi pentru incediu, dar şi de locuri de parcare cu priză special rezervate maşinilor electrice, două ascensoare, sistem de evacuare a noxelor şi generator electric în cazul în care se opreşte curentul electric în zonă.

Primele două săptămâni începând de astăzi parcarea va fi gratuită. Preţul normal pentru o oră de parcare este de 2,5 lei, faţă de 1,5 lei cât costă la o parcare normală, în stradă, a Primăriei Capitalei. În următoarea lună după cele două săptămâni primele două ore de parcare vor fi gratuite. În plus, seara de la ora 20.00 la 6.00 preţul unei ore este de un leu, la fel ca tariful din weekend. Preţul unui abonament este de 499 de lei pe lună 24 de ore pe zi pentru maşini şi de 199 de lei pentru motociclete. Abonamentul flexibil pe zi este de 349 de lei, iar pe noate 149 de lei pe lună. În plus, parcare dispune de dispecerat şi sistem de pază.

Lipsa drumurilor moderne, barieră de miliarde în turism

Turismul românesc pierde anual sume uriaşe de bani din „cauze“ care ar fi putut fi corectate acum mulți ani. Jucătorii din piață au soluții, dar nu sunt suficiente. Cheia se află în sertarele de la Ministerul Transporturilor

Starea precară a infrastructurii feroviare și rutiere, calitatea serviciilor și dificultatea de a găsi personal calificat se află printre principalele probleme cu care se confruntă astăzi turismul românesc. Acest lucru are efect direct în încasări, care au scăzut în ultimii ani, dar și în atragerea turiștilor străini. Astfel, în timp ce vecinii noștri bulgari au avut venituri doar din turismul internațional de 2,8 miliarde de euro, anul trecut, în cazul României, grosso modo, turismul a scăzut din punctul de vedere al veniturilor cu 16% față de ultimii patru ani, până la 1,5 miliarde de euro în 2011, potrivit unui studiu realizat de compania de audit și consultanță financiară PricewaterhouseCoopers (PwC). Și, punctual, același studiu arată că cheltuielile turiștilor străini au scăzut la 600 milioane de euro în 2011, de la aproximativ 750 milioane de euro, cât erau în 2008.

Ce s-ar fi întâmplat dacă toți acei turiști români care au mers în Bulgaria ar fi cheltuit banii în țară? Cu o paranteză: 60% dintre turiștii in­ter­na­ționali care merg în Bulgaria sunt reprezentați de români, spun jucătorii din piață. Și atunci este clar că, la veniturile de 1,5 miliarde de euro de care vorbește studiul PwC, s-ar mai fi adăugat încă pe atât. Ipotetic vorbind. Sau, pe de altă parte, România ar câștiga dacă ar avea o strategie foarte bună pentru atragerea turiștilor străini, nu doar pentru păstrarea românilor în țară. „Anual, primim circa șase-șapte milioane de vizitatori, cei care trec granițele, ne tranzitează. Dacă ar fi să ne referim la 2011, circa 1,5 milioane de străini au cumpărat cazare în România. Dintre aceștia, 60%-70% sunt de business sau veniți pentru diverse evenimente, nu de leisure“, punctează Traian Bădulescu, consultant în turism. Potrivit lui, în condițiile unei infrastructuri bune, combinate cu servicii de calitate, nu vom mai vorbi de 1,5 milioane de străini, ci de trei milioane. Practic, și încasările de pe urma turiștilor străini s-ar dubla.

Dacă ar fi să se ia în calcul doar starea infrastructurii, și la acest capitol țara noastră se află la coada clasamentului între țările din regiune.

70% dintre străini vizitează România pe cale rutieră

Așadar, din cauză că nu are autostrăzi și nici linii de mare viteză, România pierde, cu siguranță, sume uriașe care ar putea să vină din încasările din turism. Nemailuând în calcul faptul că sunt zone de munte unde este imposibil să se ajungă cu un mijloc de transport. „Se știe că peste 70% dintre străinii care vizitează România o fac pe cale rutieră. În condițiile în care nu prea avem autostrăzi, tronsoanele lungi de drum provoacă un stres deosebit turiștilor“, spune Lucia Morariu, director general Eximtur. Referindu-se la turismul intern, care reprezintă 80% din circulația turistică, în acest caz, subliniază ea, starea precară a infrastructurii influențează opțiunile de călătorie ale românilor. Spre exemplu, turiștii din Oradea, Arad sau Timișoara, care erau în trecut buni consumatori de litoral autohton aleg în prezent alte destinații.

In ultima perioada, datorita zborurilor low cost, turistii inchiriaza masini de pe terminalul Sosiri al Aeroportului International Bucuresti Henri Coanda (Otopeni). Mai nou prefera sa inchirieze modelul autohton Dacia Logan din simpla curiozitate. Sursa : http://www.fmnrent.com

„Orice destinație de litoral din Croația poate fi atinsă de la Cluj într-o zi, fiind vorba de circa 1.000 km distanță, din care 80% se parcurg pe autostrăzi, în timp ce un drum de la Cluj sau Timișoara spre litoralul nostru durează mult mai mult. Și Austria, care reprezintă un magnet iarna pentru români, la distanțe de 800-1.000 km, este mult mai agreată de turiștii din Transilvania, tot datorită condițiilor de transport“, dă un exemplu Morariu. Vestea bună este că datorită extinderii autostrăzii până la Constanța și deschiderii celei între Ploiești și București, cu legătură prin centura Capitalei cu Autostrada Soarelui, turismul spre litoral a câștigat cel puțin 10% în plus în acest an, estimările pentru anul viitor fiind de peste 15%.

În aceste condiții, ar putea România să ajungă precum Grecia, Spania, Franța, Austria sau Turcia, unde o bună parte a PIB-ului este asigurată de industria turismului? Cifrele arată că la noi, anul trecut, aportul turismului la PIB a fost sub 2%. Spre comparație, turismul a contribuit cu 5,6% în ­PIB-ul Greciei, cu 5,1% în cel al Croației și cu 4,3% în PIB-ul Bulgariei. Ce se va întâmpla mai departe rămâne de văzut. Cert este că lucrurile nu se pot schimba cu una, cu două, de pe o zi pe alta.

 

Sursa: Capital