Arhive etichetă: inchirieri masini

Clienţi noi pe Otopeni: Air Serbia va zbura spre Belgrad, iar EasyJet se întoarce

Aeroportul internaţional Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare din ţară, va apărea din octombrie-decembrie pe harta de zbor a unor noi companii aeriene.

Air Serbia (fosta Jat Air­ways), compania naţională a Serbiei, va intra cu zboruri pe Bucu­reşti – Belgrad din 9 decembrie, iar low-costul easyJet se va reîntoarce, însă cu zboruri spre Londra, după mai bine de un an de absenţă. La finalul anului este posibil ca de pe Oto­peni să plece şi avioane spre Maldive, potrivit oficialilor aeroportului.
FMN-rent-a-car-Otopeni


„Am avut discuţii cu mai multe companii aeriene. De anul acesta vor intra cu zboruri pe Otopeni companiile Air Serbia, easyJet. Mai avem discuţii cu o companie din Ucraina“, a spus Cornel Poteraşu, director

ul general adjunct al aeroportului.

Pe Otopeni au ajuns în primul semestru din acest an 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Atra­gerea de noi companii aeriene va creşte traficul de pe Otopeni, aeroportul de pe care operează în prezent companiile tradiţionale Tarom, British Airways, Air France KLM şi altele, dar şi companiile low-cost Wizz Air şi Blue Air.

La Tomatina

La Tomatina” este un celebru festival ce se desfăşoară în fiecare an în oraşul spaniol Bunol, în ultima zi de miercuri a lunii august. Cea mai populară dintre teoriile despre începuturile acum celebrului festival are la origini o întâmplare din 1945, când, mai mulţi tineri au iscat o bătaie cu roşii în timpul desfăşurării unei parade, în principala piaţă a oraşului Bunol, Plaza del Pueblo. Dacă în primul an „muniţia” a fost procurată de pe tarabele pieţei din apropiere, în anul următor, participanţii şi-au adus propriile roşii. An după an, „La Tomatina” a câştigat tot mai mulţi participanţi, numărul lor ajungând să fie în 2013 limitat de autorităţi la 20.000, 5.000 de localnici şi 15.000 de turişti. 150.000 de roşii urmează sa fie, deasemenea, „sacrificate” – Marius Smădu

http://www.fmnrent.roFMN-rent-a-car-tomatina3 FMN-rent-a-car-tomatina FMN-rent-a-car-tomatina2

În 1999 de pe Otopeni decolau doar 38 de avioane zilnic. Vedeţi aici la cât a ajuns traficul acum

Cel mai mare aeroport din ţară a fost tranzitat de 5,1 mil. de pasageri anul trecut, faţă de 4,9 milioane de persoane în anul anterior, potrivit oficialilor aeroportului. În medie, de pe acest aeroport au decolat şi aterizat zilnic 210 avioane.

În 1999 de pe Otopeni decolau doar 38 de avioane, traficul aeroportului fiind de 1,6 mil. pasageri.FMN_rent_a_car_Aeroportul_Otopeni

 

Trafic în creştere

Evoluţia numărului de pasageri pe aeroportul Henri Coandă din Capitală

An Număr pasageri (mil)

1999 1,6

2000 1,9

2005 3,0

2006 3,5

2007 4,9

2008 5,1

2009 4,9

2010 4,9

2011 5,1

 

Sursa: Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti

Terminalul aeroportului international Brasov-Ghimbav va costa circa 56 de milioane de euro si va fi realizat printr-un contract de concesiune

Consiliul Judetean Brasov a luat decizia de a scoate la licitatie de concesiune constructia terminalului si a celorlalte constructii conexe ale aeroportului international Brasov-Ghimbav, informeaza Agerpres. Decizia vine dupa ce la finele anului trecut s-a semnat contractul pentru realizarea in 12 luni a pistei cu o lungime de 2.820 de metri, latime de 45 de metri si un cost de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul Consiliului Judetean. Reprezentantii CJ Brasov spun ca fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro.fmn-rent-a-car-terminalul-plecari-aeroport-brasov

„In acest moment avem bani doar pentru constructia pistei pentru care in luna noiembrie anul trecut s-a semnat contractul cu firma Vectra din Brasov care a castigat licitatia. In ceea ce priveste restul constructiilor, adica terminalul si celelalte cladiri conexe dorim sa dam drumul in luna februarie la o licitatie de concesiune pentru partea de proiectare, finantare, constructie si operare, pentru restul constructiilor viitorului aeroport in asa fel incat sa intram in parteneriat cu o entitate privata. La concesiune, avantajul autoritatii locale este ca, poate, avand in vedere lucrarile pe care CJ le-a facut si le face la aeroport din bani publici, sta la masa cu alte pretentii fata de partenerul privat. In ceea ce priveste fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro”, a precizat vicepresedintele CJ, Mihai Pascu, citat de Agerpres.

Constructia pistei care are o lungime de 2.820 de metri si o latime de 45 de metri, costurile fiind de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul CJ, va incepe in luna aprilie, cu finalizare in termen de 12 luni, a mai declarat vicepresedintele CJ Brasov.

In plus, oficialul local a mai spus ca reprezentantii Romatsa au venit cu sugestia ca autoritatea publica, respectiv CJ, sa ia in calcul realizarea turnului de control din fonduri publice avand in vedere echipamentele care urmeaza sa fie instalate in turnul de control.

„Asta inseamna alte costuri, iar noi facem acum demersuri la bugetul national pentru a vedea cati bani vor fi alocati proiectului ‘Aeroportul international Brasov-Ghimbav‘. Va pot spune ca presedintele CJ, Aristotel Cancescu, a avut o discutie cu ministrul (Transporturilor – n.r.) Relu Fenechiu care a spus ca sustine acest proiect”, a mai aratat Pascu.

El a mentionat ca a avut o discutie si cu ministrul Lucia Varga care ar trebui sa identifice suma de 4,5 milioane de euro alocata anul trecut de Ministerul Mediului pentru lucrarile de indiguire si deviere a raului Besalcin, suma care nu s-a cheltuit din cauza unor contestatii ale licitatie, rezolvate in prezent.

Trafic preconizat: 300.000 de pasageri in primul an; 1 milion in cel de-al optulea

„Aceste lucrari ar trebui sa se faca simultan cu constructia pistei, a mai spus vicepresedintele CJ. Aeroportul ar trebui sa fie gata la sfarsitul anului 2014 inceputul anului 2015, dar asta depinde foarte mult de partenerul pe care il vom gasi in urma licitatiei din februarie”, a subliniat Mihai Pascu.

Potrivit studiului de fezabilitate, in primul an de functionare aeroportul va avea un trafic de circa 300.000 de persoane si numai in al optulea an de functionare sa ajunga la un milion de pasageri.

Potrivit bizbrasov.ro, „traficul de pasageri va continua sa creasca pana la peste doua milioane de pasageri in cel de-al 25-lea an de functionare. In cei 25 de ani, potrivit studiilor, aeroportul va avea un trafic de 34,367 milioane de pasageri”.

Aeroportul va avea un terminal si pentru transportul de marfuri ceea ce va favoriza foarte mult activitatea firmelor straine care au afaceri in judetul Brasov, afaceri care ar putea fi extinse, sustin reprezentantii firmelor.
Potrivit studiului de impact comandat de CJ Brasov in zona Brasov – Harghita – Covasna – statiunile de pe Valea Prahovei, gradul de asteptare al acestui aeroport este de peste 92%.

„Credem ca aeroportul va genera un flux de cash in zona de 2,4 miliarde de euro in primii 8 ani de activitate – 1,1 miliarde de euro urmand sa se regaseasca in taxe si impozite, iar restul in salarii si alte venituri. In ceea ce priveste numarul de locuri de munca ce va fi generat de acest proiect direct, indirect si indus, el se apropie de 10.000″, mai scrie BizBrasov.ro, citand surse apropiate administratiei judetene.

Sursa: HotNews.ro

TOTUL despre oferta comercială a Dacia pentru NOUL LOGAN

Oficialii Automobile Dacia au dat publicităţii preţurile, datele tehnice şi dotările cu care noua versiune Logan ajunge pe piaţa din România. Cea mai ieftină variantă costă cu 190 de euro mai mult decât până acum însă are în dotare ESP şi patru airbaguri. Nu şi aer condiţionat.

Oferta pe care Dacia o va propune clienţilor români începând chiar de săptămâna viitoare este cel puţin interesantă dacă avem în vedere că Logan rămâne cel mai ieftin autoturism de acest gen de pe piaţă. Asta în ciuda urcării preţului de bază de la 6.500 de euro la 6.690 euro. Această majorare este justificată de oficialii Dacia prin noile echipamente adăugate modelului, dar şi prin dorinţa de a „reduce discrepanţa dintre preţurile pentru Sandero şi Logan”.

Cert este că, începând de pe 9 noiembrie, cei care doresc noul Logan vor putea comanda modelul la dealerii mărcii. Cea mai ieftină versiune, dotată cu propulsorul alimentat cu benzină de 1.2 litri care dezvoltă 75 CP costă 6.690 euro, în timp ce vârful de gamă – Laureate, 1.5dCi, 90 CP – , are un preţ de 11.200 de euro. Cei care doresc un Logan dotat cu noul propulsor de origine Renault de 0,9 litri, care dezvoltă 90 CP trebuie să plătească 8.300 de euro pentru versiunea Ambiance şi 9.800 de euro pentru Laureate. Acest propulsor nu este disponibil pentru echiparea de bază, Acces. Pentru propulsia vehiculului mai sunt disponibile motoarele diesel de 1.5 litri cu o putere de 75 CP, respectiv, 90 CP, precum şi o variantă alimentată cu GPL a motorului de 1.2 litri.

Noul model Dacia Logan se pare ca are cautare catre firmele de rent a car, datorita faptului ca cererile de inchiriere venite din afara tarii sunt in crestere pe acest model. Sursa: http://www.fmnrent.com

Profilul modelului Logan a devenit mai fluid datorită liniilor prelungite ale pavilionului. În plus, silueta caroseriei pune în valoare spaţiul interior generos. Portbagajul încăpător, foarte accesibil, este încadrat acum de blocuri optice cu design modern. Pe lângă dimensiunile excepţionale la nivelul umerilor şi coatelor, atât pentru locurile din faţă, cât şi pentru cele din spate, noul Logan oferă cea mai mare lăţime din segment la nivelul şoldurilor (1.285 mm) precum şi cea mai mare rază la nivelul genunchilor (177 mm). Şi volumul portbagajului, de 510 litri în poziţia standard, este inegalabil în acest segment. Ca noutate absolută faţă de modelul anterior: bancheta spate dispune, în funcţie de nivelul de echipare, de spătar rabatabil 1/3-2/3.

 

Sursa:  Capital

Lipsa drumurilor moderne, barieră de miliarde în turism

Turismul românesc pierde anual sume uriaşe de bani din „cauze“ care ar fi putut fi corectate acum mulți ani. Jucătorii din piață au soluții, dar nu sunt suficiente. Cheia se află în sertarele de la Ministerul Transporturilor

Starea precară a infrastructurii feroviare și rutiere, calitatea serviciilor și dificultatea de a găsi personal calificat se află printre principalele probleme cu care se confruntă astăzi turismul românesc. Acest lucru are efect direct în încasări, care au scăzut în ultimii ani, dar și în atragerea turiștilor străini. Astfel, în timp ce vecinii noștri bulgari au avut venituri doar din turismul internațional de 2,8 miliarde de euro, anul trecut, în cazul României, grosso modo, turismul a scăzut din punctul de vedere al veniturilor cu 16% față de ultimii patru ani, până la 1,5 miliarde de euro în 2011, potrivit unui studiu realizat de compania de audit și consultanță financiară PricewaterhouseCoopers (PwC). Și, punctual, același studiu arată că cheltuielile turiștilor străini au scăzut la 600 milioane de euro în 2011, de la aproximativ 750 milioane de euro, cât erau în 2008.

Ce s-ar fi întâmplat dacă toți acei turiști români care au mers în Bulgaria ar fi cheltuit banii în țară? Cu o paranteză: 60% dintre turiștii in­ter­na­ționali care merg în Bulgaria sunt reprezentați de români, spun jucătorii din piață. Și atunci este clar că, la veniturile de 1,5 miliarde de euro de care vorbește studiul PwC, s-ar mai fi adăugat încă pe atât. Ipotetic vorbind. Sau, pe de altă parte, România ar câștiga dacă ar avea o strategie foarte bună pentru atragerea turiștilor străini, nu doar pentru păstrarea românilor în țară. „Anual, primim circa șase-șapte milioane de vizitatori, cei care trec granițele, ne tranzitează. Dacă ar fi să ne referim la 2011, circa 1,5 milioane de străini au cumpărat cazare în România. Dintre aceștia, 60%-70% sunt de business sau veniți pentru diverse evenimente, nu de leisure“, punctează Traian Bădulescu, consultant în turism. Potrivit lui, în condițiile unei infrastructuri bune, combinate cu servicii de calitate, nu vom mai vorbi de 1,5 milioane de străini, ci de trei milioane. Practic, și încasările de pe urma turiștilor străini s-ar dubla.

Dacă ar fi să se ia în calcul doar starea infrastructurii, și la acest capitol țara noastră se află la coada clasamentului între țările din regiune.

70% dintre străini vizitează România pe cale rutieră

Așadar, din cauză că nu are autostrăzi și nici linii de mare viteză, România pierde, cu siguranță, sume uriașe care ar putea să vină din încasările din turism. Nemailuând în calcul faptul că sunt zone de munte unde este imposibil să se ajungă cu un mijloc de transport. „Se știe că peste 70% dintre străinii care vizitează România o fac pe cale rutieră. În condițiile în care nu prea avem autostrăzi, tronsoanele lungi de drum provoacă un stres deosebit turiștilor“, spune Lucia Morariu, director general Eximtur. Referindu-se la turismul intern, care reprezintă 80% din circulația turistică, în acest caz, subliniază ea, starea precară a infrastructurii influențează opțiunile de călătorie ale românilor. Spre exemplu, turiștii din Oradea, Arad sau Timișoara, care erau în trecut buni consumatori de litoral autohton aleg în prezent alte destinații.

In ultima perioada, datorita zborurilor low cost, turistii inchiriaza masini de pe terminalul Sosiri al Aeroportului International Bucuresti Henri Coanda (Otopeni). Mai nou prefera sa inchirieze modelul autohton Dacia Logan din simpla curiozitate. Sursa : http://www.fmnrent.com

„Orice destinație de litoral din Croația poate fi atinsă de la Cluj într-o zi, fiind vorba de circa 1.000 km distanță, din care 80% se parcurg pe autostrăzi, în timp ce un drum de la Cluj sau Timișoara spre litoralul nostru durează mult mai mult. Și Austria, care reprezintă un magnet iarna pentru români, la distanțe de 800-1.000 km, este mult mai agreată de turiștii din Transilvania, tot datorită condițiilor de transport“, dă un exemplu Morariu. Vestea bună este că datorită extinderii autostrăzii până la Constanța și deschiderii celei între Ploiești și București, cu legătură prin centura Capitalei cu Autostrada Soarelui, turismul spre litoral a câștigat cel puțin 10% în plus în acest an, estimările pentru anul viitor fiind de peste 15%.

În aceste condiții, ar putea România să ajungă precum Grecia, Spania, Franța, Austria sau Turcia, unde o bună parte a PIB-ului este asigurată de industria turismului? Cifrele arată că la noi, anul trecut, aportul turismului la PIB a fost sub 2%. Spre comparație, turismul a contribuit cu 5,6% în ­PIB-ul Greciei, cu 5,1% în cel al Croației și cu 4,3% în PIB-ul Bulgariei. Ce se va întâmpla mai departe rămâne de văzut. Cert este că lucrurile nu se pot schimba cu una, cu două, de pe o zi pe alta.

 

Sursa: Capital